Conflictul militar în Ucraina este folosit ca pretext pentru fraudele cibernetice, deoarece subiectele de pe agenda zilei atrag audiență, situație similară în trecut cu subiectul pandemiei de coronavirus.
Oamenii sunt invitați să acceseze diferite surse de informare fake cu informații despre război, să doneze bani pentru refugiați prin diverse metode, să își dea datele personale la intermediari pentru viitorii refugiați și altele.
Toate tentativele de fraudă se folosesc ca element psihologic de situaţia din Ucraina în ideea că lumea este impresionată de drama acestei țări și a refugiaților, empatia fiind utilizată la fraude.
Așa că trebuie să acordați o atenție deosebită surselor de informare pe care le accesați în mediul online pentru că riscați să fiți dezinformați, înșelați și chiar să pierdeți bani.
În plus, sunt site-uri din Rusia care copiază brandul unor publicații din România. Este vorba despre site-uri ale unor instituții media care sunt clonate, iar Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a identificat deja două site-uri găzduite în Rusia care copiază identitatea vizuală și parte din conținutul unor instituții de presă cunoscute din România.În aceste cazuri, domeniile nici măcar nu au în adresă numele publicațiilor impersonate.
Ce trebuie să faceți ca să nu deveniți victime:
- Verificați cu atenție detaliile surselor de informare, începând de la numele de domeniu al site-ului, țara de origine, proprietarul, notorietatea, dacă în trecut a mai publicat fake-uri, etc;
- Dacă primiți știri din surse necunoscute sau dubioase, verificați mereu link-ul înainte de accesare, preferabil cu o soluție de securitate și evitați să accesați dacă aveți dubii;
- Este de preferat să folosiți un canal de comunicare oficial sau cu mare notorietate (un brand de media cunoscut și apreciat) atunci când citiți știri din mediul online pentru a vă asigura că informația citită nu este o tentativă de dezinformare;
- Fiţi vigilenţi cu privire la postările de pe social-media sau din mesaje primite din surse necunoscute prin care se face apel la donaţii pentru cauza Ucrainei şi evitaţi să furnizaţi date sau să trimiteţi bani, fără o documentare referitor la legitimitatea iniţiativei;
- Nu furnizaţi date financiare, date personale sau date de autentificare, în urma unor astfel de cereri venite pe social media. Eventuale plăţi efectuate pe site-uri de phishing pot duce la situaţia în care atacatorii să extragă nu doar bani, ci şi datele de card sau date personale;
- Utilizați soluții anti-virus și actualizați constant semnăturile deținute;
- Evitați deschiderea atașamentelor sub formă de arhivă dacă proveniența acestora este incertă și dacă nu au fost verificate în prealabil cu soluții de detectare a virușilor;
- Evitați accesarea atașamentelor, link-urilor sau imaginilor nesolicitate, primite de la adrese de e-mail suspecte, pe Messenger, pe WhatsApp, etc.
- Actualizați sistemul de operare ori de câte ori este disponibilă o nouă variantă și evitați utilizarea sistemelor de operare care nu mai primesc suport din partea producătorului;
- Dezactivați executarea automată a unor rutine din MS Office (macro-uri) și evitați executarea manuală a macro-urilor;
- Notificați banca unde aveți conturile atunci când observați tranzacții financiare care nu vă aparțin;
- Modificați parolele de acces în cazul în care acestea sunt compromise;
- Raportaţi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, la numărul de telefon 1911 sau pe mail la alerts@dnsc.ro ori la banca unde aveți conturile/cardul în cazul în care aveți suspiciuni că datele dvs. personale au fost compromise.
