Crezi că vorbești cu cineva de la o instituție oficială, dar vorbești cu un escroc care vrea să-ți ia banii.
Metode: „Creditul”, „Coletul”, „Banca Națională”, „Legitimația”
METODA „CREDITUL”
Cum acționează escrocii
Pe ecranul telefonului apare că ești sunat de o instituție publică. Te contactează ca să-ți ceară date personale/bancare și/sau chiar bani. În limbaj de specialitate, această metodă se numește „spoofing”.
Cum se răspândește:
Apeluri telefonice, e-mailuri
Mesaje cheie:
„Contul dumneavoastră a fost blocat”, “Trebuie să mutați banii într-un cont sigur", "Cineva a accesat un credit în numele dumneavoastră", „Scoatem bani rapid din cont și îi depunem în siguranță, într-un aparat de criptomonede. Vă ajut eu.”
Date solicitate
Datele cu caracter personal, datele cardului, datele de acces în aplicațiile bancare, coduri suplimentare pentru a accesa aplicațiile băncii.
Crezi că vorbești cu cineva de la o instituție oficială, dar vorbești cu un escroc care vrea să-ți ia banii.
Metode: „Creditul”, „Coletul”, „Banca Națională”, „Legitimația”
METODA „COLETUL”
Cum acționează escrocii
Pretind că lucrează la o firmă de încredere și-ți cer să intri pe linkuri ca să introduci date personale. În limbaj de specialitate, această metodă se numește „phishing”.
Cum se răspândește:
Apeluri telefonice, e-mailuri, mesaje pe WhatsApp sau rețele sociale, reclame, anunțuri promovate
Mesaje cheie:
„Șansă unică”, SMS-uri privind „colete false”, actualizare adresă pentru livrare colet, actualizare locker pentru ridicare colet
Date solicitate
Datele cu caracter personal, datele cardului și contului bancar, datele pentru autentificare în aplicațiile băncii
Crezi că vorbești cu cineva de la o instituție oficială, dar vorbești cu un escroc care vrea să-ți ia banii.
Metode: „Creditul”, „Coletul”, „Banca Națională”, „Legitimația”
METODA „BNR”
Cum acționează escrocii
Pe ecranul telefonului apare că ești sunat de o instituție publică. Te contactează ca să-ți ceară date personale/bancare și/sau chiar bani. În limbaj de specialitate, această metodă se numește „spoofing”.
Cum se răspândește:
Apeluri telefonice, e-mailuri
Mesaje cheie:
„Contul dumneavoastră a fost blocat”, “Trebuie să mutați banii într-un cont sigur", "Cineva a accesat un credit în numele dumneavoastră", „Scoatem bani rapid din cont și îi depunem în siguranță, într-un aparat de criptomonede. Vă ajut eu.”
Date solicitate
Datele cu caracter personal, datele cardului, datele de acces în aplicațiile bancare, coduri suplimentare pentru a accesa aplicațiile băncii.
Crezi că vorbești cu cineva de la o instituție oficială, dar vorbești cu un escroc care vrea să-ți ia banii.
Metode: „Creditul”, „Coletul”, „Banca Națională”, „Legitimația”
METODA „LEGITIMAȚIA”
Cum acționează escrocii
Îți trimit poze cu documente care par oficiale, precum legitimații, ca să pară mai credibili. Întâi pretind că sunt polițiști și îți spun că lucrează la un caz de escrocherie în care ești implicat, apoi te redirecționează către un presupus angajat BNR și te pun să le trimiți banii din cont ca să-i protejezi.
Cum se răspândește:
Apeluri telefonice
Mesaje cheie:
„De la poliție sunt, v-am trimis documentele pe WhatsApp ca să mă credeți”, „Vă pun în legătură cu cineva de la BNR, faceți ce spun ei ca să vă protejați banii”.
Date solicitate
Date cu caracter personal, datele cardului